Telesphorus. A healing child god in Roman Dacia
Loading...
Files
Date
Authors
Journal Title
Journal ISSN
Volume Title
Publisher
Babeș-Bolyai University / ARGONAUT PUBLISHING Cluj-Napoca, Romania
Abstract
Description
The aim of this study is to map the repertoire of the cult of the healing child-god Telesphorus and to trace the spatial layout and the specific patterns of each of his distinct iconographical types. First of all this study will try to trace the itinerary of this child-god from Pergam to the Danubian area and implicitly to Dacia, based on the literary, epigraphic, or iconographic sources. Furthermore this study attempts to analyze and confirm the identity of an ithyphallic Telesphorus at Ampelum, proving that its earlier interpretations as Priapus or genius cucullatus are not sufficient theories, and correlating the few analogies that can be attributed to Telesphorus with other literary, epigraphic and numismatic sources. Lastly it identifies some rare associations (i.e. the Hygieia – Telesphorus statuette from Ulpia Traiana Sarmizegetusa, the presence of Hypnos or Epione next to the healing triad), some unusual archaeological contexts (i.e. the presence of ten terracotta figurines representing Telesphorus in the favissae of the Liber Pater sanctuary of Apulum) and some distinct iconographical types (i.e an ithyphallic Telesphorus, votive reliefs with pseudo-aedicula framework portraying the healing triad, typical for the Thracian area, and votive reliefs with the healing quartet, typical only for the Eastern part of the Roman Empire.)
Rezumat. Telesphorus. Un zeu-copil salutifer în Dacia romană. Scopul acestui studiu este de a repertoria cultul zeului-copil salutifer, Telesphorus și de a urmări difuziunea sa spaţială și modele specifice fiecărui tip iconografic în parte. În primul rând, se va încerca reconstuirea itinerariului acestui zeu-copil de la Pergam în zona dunăreană, și implicit în Dacia, pornind de la sursele literare, epigrafice sau iconografice cunoscute. În continuare studiul urmărește să analizeze și să confirme identitatea unui Telesphorus ithyphallic la Ampelum, dovedind că interpretările anterioare ale acestuia ca Priapus sau genius cucullatus nu pot fi considerate satisfăcătoare și corelând puţinele piese de acest tip care pot fi atribuite lui Telesphorus, cu alte surse literare, epigrafice și numismatice. În cele din urmă, articolul identifică câteva asocieri rare (i. e. statueta care îl reprezintă pe Telesphorus alături de Hygia, de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, prezenţa lui Hypnos sau Epione alături de triada salutiferă), unele contexte arheologice aparte (i. e. zece figurine de teracotă reprezentându-l pe Telesphorus în favissae-le sanctuarului lui Liber Pater de la Apulum) și câteva tipuri iconografice distincte (i. e. un Telesphorus itifalic, reliefuri votive cu cadru în formă de pseudo-aedicula, înfăţișând triada salutiferă, tipice pentru zona tracică și reliefuri votive cu cei patru zei salutiferi, tipice pentru partea estică a Imperiului Roman).
Cuvinte cheie: Telesphorus, triada salutiferă, iconografie, cult, Dacia romană.