FREE CHOICE-FREE RELATIVE CLAUSES OF THE TYPE “INDIFERENT + WH-” IN ROMANIAN
Loading...
Files
Date
Authors
Journal Title
Journal ISSN
Volume Title
Publisher
Babeș-Bolyai University / Cluj University Press
Abstract
Description
Free Choice-Free Relative Clauses of the Type “Indiferent + Wh-” in Romanian. The hypothesis of this paper is that the inventory of the free choice items in Romanian can be extended by including, along with the indefinites and the wh- compounds with ori-, a complex structure consisting of the adverb indiferent (‘regardless’) plus a wh-item. Based on syntactic tests, the paper suggests a line of interpretation according to which two patterns of relative clauses are possible with indiferent followed by a wh-item: (i) a headed relative clause licenced by a PP (de) which is syntactically required by the adverb indiferent, and (ii) a pattern in which the preposition de is covert, and the adverb functions as a quantifier that takes scope over the relative node; the clause is adjoined to the matrix together with the adverbial. We are dealing, therefore, with a free relative endowed with the free choice semantics of the adverb. In contexts of this type, the adverb indiferent seems to act like an additive particle to the wh-items, in a semantically similar way in which the prefix ori- contributes to the meaning of the complex free choice wh-words in Romanian. This hypothesis is also supported by the fact that the group formed by indiferent + wh-items is also occurrent in constructions with the ellipsis of the VP in the relative clause, a fact that strengthens the parallelism with the free choice items available in Romanian.
REZUMAT. Relative libere de liberă alegere de tipul „indiferent + wh-” în limba română. Lucrarea lansează o ipoteză privind extinderea inventarului de termeni de liberă alegere de care dispune limba română, prin includerea, alături de indefinitele și relativele compuse cu ori-, a unei structuri complexe, formate din adverbul indiferent și un grup relativ. Cu argumente sintactice ținând de mecanismul de formare a construcțiilor relative, se delimitează două tipare de subordonate: (i) un tipar care respectă regimul prototipic prepozițional al adverbului indiferent și prin care se pot forma relative integrate dependente de acesta prin intermediul prepoziției de și (ii) un tipar în care prepoziția nu se mai lexicalizează, permițând astfel adverbului să funcționeze ca un cuantificator ce ia extensie asupra nodului relativ; relativa astfel formată se adjoncționează în poziția unui adjunct. Avem de-a face, așadar, cu o relativă liberă, dar înzestrată, prin contribuția semantică a adverbului, cu sens de liberă alegere (concesiv). În contexte aparținând tipului (ii), adverbul indiferent pare să funcționeze în raport cu termenul relativ ca un aditiv semantic similar într-o oarecare măsură cu ori- din compusele indefinite. Această ipoteză este susținută și de faptul că, în același tipar sintactic, ocurențele independente ale grupului format din indiferent și un relativ sunt destul de numeroase (în construcții eliptice, fără un centru verbal în relativă), ceea ce pune și mai mult în lumină paralelismul cu formele pronominale de liberă alegere de care dispune limba.
Cuvinte-cheie: limba română, cuvinte relative, elemente lingvistice de liberă alegere (FCI), propoziții relative libere (FR), propoziții relative libere de liberă alegere (FC-FR), elemente complexe de liberă alegere.