POLARITY IN THE VERBAL DOMAIN. PRELIMINARY RESULTS AND CONSIDERATIONS

Simple item page
dc.coverageSTUDIA UBB PHILOLOGIA, Volume 70 (LXX), No. 4, December 2025, pp. 219-246en-US
dc.creatorDIMÉNY, Hajnalka
dc.date2025-12-12
dc.date.accessioned2026-02-21T08:42:08Z
dc.descriptionPolarity in the Verbal Domain. Preliminary Results and Considerations. The paper presents preliminary results of an extensive investigation of polarity in the verbal domain of Hungarian. Polarity has manifold and wide-ranging connections to different aspects and subdomains of the language system. The present study is concerned with the distribution of polarity in the lexicon and its possible motivations. In language studies, it has long been hypothesized that negative polarity is richer in its representation than positive polarity on a lexical, constructional and idiomatic level as well. The preliminary results of the investigation show that, in the verbal domain, this is indeed the case. This is not surprising, but the nature of the phenomenon and its ramifications deserve further linguistic exploration. Other important considerations presented in the study regard the definition of polarity. From a quantitative approach, it seems obvious that affective and evaluative meaning cannot be separated from socio-cultural knowledge and subjective expectations. This last category does not differentiate itself distinctly from other, more robust cases of polarity. The connection is also strengthened by structural properties of verbs and by the negativity bias. Because of this, I believe that, besides affective content and evaluative meaning, although strongly connected to these, negative polarity verbs also encode non-preferred alterations to events, while positive polarity verbs encode preferred alterations or outstanding forms of events. For an event to be outstanding in some respect, is relevant in fewer contexts, than excelling in non-preferred ways. This explains the higher elaboration of the negative domain, but makes polarity as a verbal phenomenon even harder to grasp and define. REZUMAT. Polaritatea în domeniul verbal. Rezultate și considerații preliminare. Lucrarea prezintă o cercetare preliminară în cadrul unei investigații extinse asupra polarității în domeniul verbal al limbii maghiare. Polaritatea are conexiuni multiple și de amploare cu diverse aspecte și subdomenii ale sistemului lingvistic. Studiul de față se concentrează asupra distribuției polarității și a posibilelor sale motivații. În studiile lingvistice, există de multă vreme ipoteza că polaritatea negativă are o reprezentare mai bogată decât polaritatea pozitivă, atât la nivel lexical, cât și la nivel construcțional și idiomatic. Rezultatele preliminare ale cercetării arată că, în domeniul verbal, această ipoteză se confirmă. Acest lucru nu este surprinzător, însă natura fenomenului și implicațiile sale merită o explorare lingvistică mai profundă. Alte considerații importante prezentate în lucrare privesc definirea conceptului de polaritate. Dintr-o perspectivă cantitativă pare evident că sensurile afective și evaluative nu pot fi separate de factorii și așteptările socio-culturale. Această ultimă categorie nu se diferențiază clar de alte cazuri mai robuste de polaritate. Legătura este consolidată și de proprietățile structurale ale verbelor și de către tendința spre negativitate. Din acest motiv, consider că, pe lângă conținutul afectiv și semnificația evaluativă – deși strâns legate de acestea – verbele cu polaritate negativă codifică și modificări ale evenimentelor considerate ca fiind nedorite sau nepreferate, în timp ce verbele cu polaritate pozitivă codifică forme remarcabile ale evenimentelor. Un eveniment remarcabil într-un anumit sens este relevant în mai puține cazuri, decât manifestarea modurilor nedorite sau nepreferate. Acest lucru explică reprezentarea lexicală mai bogată al domeniului negativ, dar face ca polaritatea, ca fenomen verbal, să fie și mai dificil de înțeles și de definit. Cuvinte-cheie: polaritate, sens verbal, distribuție în lexicon, factori socio-culturale Article history: Received 7 May 2025; Revised 20 October 2025; Accepted 20 November 2025; Available online 12 December 2025; Available print 30 December 2025  en-US
dc.formatapplication/pdf
dc.identifierhttps://studia.reviste.ubbcluj.ro/index.php/subbphilologia/article/view/9797
dc.identifier10.24193/subbphilo.2025.4.12
dc.identifier.urihttps://hdl.handle.net/20.500.14637/915
dc.languageeng
dc.publisherBabeș-Bolyai University / Cluj University Pressen-US
dc.relationhttps://studia.reviste.ubbcluj.ro/index.php/subbphilologia/article/view/9797/9443
dc.rightsCopyright (c) 2025 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologiaen-US
dc.rightshttps://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0en-US
dc.sourceStudia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia; Volume 70, No. 4, December 2025; 219-246en-US
dc.source2065-9652
dc.source1220-0484
dc.source10.24193/subbphilo.2025.4
dc.subjectpolarityen-US
dc.subjectverbal meaningen-US
dc.subjectdistribution across the lexiconen-US
dc.subjectsocio-cultural entrenchmenten-US
dc.titlePOLARITY IN THE VERBAL DOMAIN. PRELIMINARY RESULTS AND CONSIDERATIONSen-US
dc.typeinfo:eu-repo/semantics/article
dc.typeinfo:eu-repo/semantics/publishedVersion
dc.typetexten-US

Files

Original bundle

Now showing 1 - 1 of 1
Thumbnail Image
Name:
9443.pdf
Size:
525.57 KB
Format:
Adobe Portable Document Format
Description:
PDF imported from OJS (https://studia.reviste.ubbcluj.ro/index.php/subbphilologia/article/download/9797/9443)
Download

Collections

Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia