A CORPUS-BASED ANALYSIS OF THE EVENT-PERCEPTION CONSTRUCTIONS IN ROMANIAN
Loading...
Files
Date
Authors
Journal Title
Journal ISSN
Volume Title
Publisher
Babeș-Bolyai University / Cluj University Press
Abstract
Description
A Corpus-Based Analysis of the Event-Perception Constructions in Romanian. Consistent with cross-linguistic patterns, perception verbs in Romanian typically take two arguments: an Experiencer/Agent, and a Theme. The Theme argument can be expressed in three main syntactic forms: (i) as a determiner phrase (DP), (ii) as a finite or non-finite clause (CP), or (iii) as a restructured configuration. These options show different syntactic behaviours and constraints related to subject licensing, aspect, and the perception of events versus states. The paper presents a corpus-based analysis of Event-Perception Constructions (EPCs) in Romanian, focusing on the interaction between the type of perception verb (a vedea ‘see’, a auzi ‘hear’), the semantic–aspectual class of the embedded predicate, and the choice of clausal complement (că-, cum-, or gerundive structures). Using data from the RoTenTen2021 corpus, the study examines EPCs with verbs that denote non-volitional or semi-volitional physiological and emotional events. The analysis shows that the distribution of complement types is influenced by both sensory salience (visual, auditory, or dual-modality events) and aspectual properties (atelic activities, semelfactives, punctual achievements). Gerunds are favored for processual construals, cum-clauses for manner or dynamic unfolding, and că-clauses for factual perception. Verbs with balanced perceptual profiles (e.g., a plângе ‘cry’, a râde ‘laugh’) occur freely with all complement types across modalities, while those with a strongly marked sensory channel (e.g., a sforăi ‘snore’, a roși ‘blush’) display more restricted patterns.
REZUMAT. O analiză de corpus a construcțiilor de percepție evenimențială în limba română. În concordanță cu modelele din alte limbi, și în limba română verbele de percepție au de obicei două argumente: Experimentator/Agent și Temă. Argumentul tematic poate fi exprimat în trei forme sintactice primare: (i) ca grup al determinantului (DP), (ii) ca propoziție subordonată (CP) sau (iii) ca structură sintactică reorganizată. Aceste opțiuni au comportamente sintactice și constrângeri diferite legate de autorizarea subiectului, de aspect și de tipul de percepție a obiectelor, a evenimentelor sau a stărilor. Articolul de față prezintă o analiză bazată pe corpus a construcțiilor de percepție a evenimentelor (EPC) în limba română, concentrându-se pe interacțiunea dintre tipul verbului de percepție (a vedea, a auzi), clasa semantico-aspectuală a predicatului din subordonată și alegerea complementului propozițional (structuri introduse prin complementizatorii că-, cum- sau construcții gerunziale). Folosind date din corpusul RoTenTen2021, studiul examinează EPC-urile cu verbe care denotă evenimente fiziologice și emoționale nonvolitive sau semivolitive. Analiza arată că distribuția tipurilor de compliniri este influențată atât de proeminența senzorială (evenimente vizuale, auditive sau cu modalitate duală), cât și de proprietățile aspectuale (activități atelice, semelfactive, realizări punctuale). Gerunziile sunt favorizate pentru construcțiile procesuale, subordonatele introduse prin cum pentru desfășurarea dinamică, iar subordonatele cu că pentru percepția factuală. Verbe cu profiluri perceptive echilibrate (de exemplu, a plângе, a râde) apar fără restricții cu toate tipurile de complementare, pe când cele cu un canal senzorial puternic marcat (de exemplu, a sforăi, a roși) prezintă limitări contextuale.
Cuvinte-cheie: limba română, verb de percepție, construcție de percepție a evenimentelor, pseudo-relativă, , lingvistică de corpus
Article history: Received 31 August 2025; Revised 2 November 2025; Accepted 7 November 2025; Available online 12 December 2025; Available print 30 December 2025